Cu peste o mie de ani în urmă, în micul oraș Arezzo din Toscana locuia un bărbat pe nume Guido d’ Arezzo, numit si Guido Aretinus sau Guido Monaco.
Guido, călugăr al ordinului Benedictin, este considerat ca fiind cel ce a inventat notele muzicale, sistemul modern de notație muzicală. Responsabilitatea lui era să îi învețe pe coriști melodiile ce se cântau în corul catedralei din Arezzo. Memorarea cântecelor se dovedea a fi foarte dificilă, deoarece coriștii uitau foarte repede melodiile pentru că acestea nu se puteau scrie. Astfel, el a încercat să găsescă o metodă prin care oamenii să citescă muzica, pentru a putea să retina, sa învețe și să cânte, inclusiv melodii pe care nu le-au auzit niciodată înainte.
El s-a folosit de versurile scrise de Paulus Diaconus în secolul al VIII-lea, pe care le-a pus pe muzică compunând imnul Sfântului Ioan. Acest cântec a fost folosit ca un mnemonic. A numit 6 note după prima silabă a fiecărui vers din imnul Sfântului Ioan și s-a folosit de aceste note pentru a scrie cântecele corului. Așa s-au născut notele muzicale: ut, re, mi, fa, sol, și la.
UT queant laxis
REsonare fibris
MIra gestorum
FAmuli tuorum
SOLve polluti
LAbii reatum
Sancte Ioannes
După cum se observă nu sunt decât 6 note, a șaptea notă Si fiind adăugată mult mai târziu, în secolul al XVI-lea de către Giovanni Battista Doni. Giovanni din respect pentru Guido a folosit inițialele celui de-al șaptelea vers din imn pentru a numi cea de-a 7 notă. Mai târziu, nota Ut a fost înlocuită cu Do care era mai ușor de folosit, fiind sunet deschis. Unii teoreticieni considera ca Do vine de la Dominus (Dumnezeu) altii de la numele lui Giovanni Battista Doni.
Înterpretări ale denumirii notelor
Denumirea celor șapte note se finalizează cu o vocală pentru a fi mai ușor cântate. Interpretarea finală a sistemului actual de notație muzicală este:
Do – Dominus – Dumnezeu;
Re – rerum – materie;
Mi – miraculum – miracol;
Fa – familias рlanetarium – familia planetelor, sistemul solar;
Sol – solis – soare;
La – lactea via – Calea Lactee;
Si – siderae – stele.
